Balada Springeriţei

- Bloggeriţă laie,

Laie bucălaie,
De o vreme-ncoace
Gura nu-ţi mai tace,
Laptopul se coace,
Degetele-s fripte,
De F5 lovite,
Ochii bulbucaţi,
Roşii-injectaţi
Cu note drogaţi.
Nopţile ţi-s fiare,
Scotoceşti ziare,
Topuri, cataloage.
Seva de-oi extrage,
Să iasă articol
Unic nu ridicol.
Nu ştiu ce-i cu tine,
Mă-ntreb de eşti bine
Ori eşti bolnăvioară,
Dragă fetişoară?

- Drăguţule Albert,
Scriu în ritm alert,
Oriunde mă duc,
Deadline-ul s-apuc.
Scriu de pe mobil
Că doar scopu-i nobil:
În concurs să urc
Trofeul să-l pup.
Scriu şi de pe laptop,
În metrou non-stop,
Juriul cel ferice
Nota să nu-mi strice,
Că la contestaţii
Primesc aberaţii
De-mi plesnesc ficaţii.
Şi-apoi iară urlu,
Bezmetică umblu
Şi Facebook-ul umplu
Cu vorbe de duh,
Blesteme pe grup:
"Juriul să se-ndoaie
De pântecăraie,
Că Gigiel primit-a
Cu nesocotita
Note mari la probe
Pentru nişte bombe,
Iar deadline-ul lor
M-a surpins din nou
După şapte zile
De tensiune pline."

- Dragă bloggeriţă
Cu limba pestriţă

Lalele-n dar

Cu haina-i scrobita bine, tuns periuta si ferchezuit nevoie mare, masura aleea in lung si in lat cu pasi marunti. Tine in mana un saculet din matase cu o bijuterie in interior si murmura ceva neinteles de parca repeta rugaciuni menite sa-i alunge nodul din gat. Sau poate vreun monolog stufos. Broboane de sudoare ii impanzeau fruntea lata si nerabdarea il incoltea vizibil.

Ridica ochii spre orologiul vechi. E 7 fara un sfert. S-a inserat demult. Priveste-n gol pe aleea pustie a parcului. Tipenie de om nu vedeai. Si EA... Ah, de-ar veni odata! Cantarind saculetul cand intr-o mana, cand in cealalta, il piteste in buzunarul interior al hainei si-o coteste spre floraria din capatul aleii, pe vitrina careia scris mare, fosforescent, FloriDeLux.ro. O doamna cu glas hotarat si gros il face sa tresara din gandurile lui:

- Iti dau un buchet de lalele de aici?

- Aa... da, as vrea un buchet proaspat cu flori de primavara pentru iubita mea.

- De care sa fie? Am buchete de lalele rosii, lalele portocalii, lalele galbene, mov, albe. Ia zi, de care-ti dau?

Se uita nedumerit la florareasa.

Cu ochii dupa fuste la doar... 82 de ani

"Domn educat, voios, caut doamna draguta careia sa-i placa sa calatoreasca. Tel. 07..."

- La ce rubrica vreti sa fie anuntul? Prietenii, casatorii sau...

- Eh, sa apara la prietenii, ca de ne-om intelege, om face nunta mai incolo.

Cuvintele-mi raman pe buze, nespuse. N-am replica. Ma uit in buletin, fac un calcul rapid: 82 de ani! Mai incolo... cand?!, ma-ntreb in gand. Si-i zambesc lui cat pot de larg, sincer. Si-mi zambesc si mie, in sinea mea: asta inseamna sa gandesti pozitiv! Sa nu-ti pese ca maine mori, sa profiti de fiecare moment al vietii, sa-l valorifici la maxim, sa zambesti si sa iesi din casa, sa intalnesti oameni noi, sa inveti cate ceva indiferent de varsta, sa crezi in tine si sa te arunci pe val. Asta inseamna sa traiesti frumos!

Cum se curata bijuteriile din argint

M-am mutat de un an in casa noua si inca mai descopar lucruri ratacite prin cutii. In seara asta am gasit intamplator niste bijuterii de argint de care nu mai stiam nimic de cativa ani. Le-am primit in dar "in tinerete", pe vremea cand eu si Omu' eram doar iubiti. Mi-au fost mereu dragi si le-am pastrat, chiar daca pe deget nu mai port acum decat verigheta si inelul de logodna.

Timpul si faptul ca au fost tinute in conditii nu tocmai prietenoase (am uitat complet de ele!) au facut ca cele doua inele si bratara sa se innegreasca si sa-si piarda stralucirea. Am incercat sa le curat cu ce mi-a trecut prin cap, insa stratul negru de pe ele n-a vrut sa se ia.

Salvarea mi-a venit de pe un grup de Facebook, "Trucuri in gospodarie". In numai o ora am primit o multime de raspunsuri si solutii care mi-au fost de mare ajutor. Am sa scriu mai jos cum se curata bijuteriile din argint rapid, sigur si fara efort, acasa. Vezi comparatie inainte si dupa curatare:

Cadouri inedite pentru ocazii speciale

"- Mmm, ma mai iubesti, dragule?

- Da!

- Mult?! :D

- Daa!

- Cat de mult?

- Atat de mult incat, daca nu mi-ai face tu o surpriza similara de ziua noastra, mi-as comanda singur de la MiniMeCraft o statueta personalizata cu chipul tau si as aseza-o pe birou sa te vad toata ziua. Ba nu, mi-as lua chiar doua, sa am una si pe noptiera, sa-mi stampar dorul si s-adorm cu ochii la tine in fiecare seara in care nu esti langa mine!

- Wow! Si... cam cum ar arata statuetele, in ce ipostaza m-ar infatisa?

- Prima, cea de birou, te-ar infatisa stand pe Facebook. Hai, nu lua foc acum, stii bine ca pierzi juma' de zi butonand telefonul, oriunde ai fi. Sau una proband rochii albastre in fata oglinzii, alta juma' de zi, prin mall-uri!

- Ee, sa nu exageram, iubi!

- A doua, mm, a doua... as vrea sa fie cu tine in rochita aceea rosie, vaporoasa, stii tu care... lunga pana sub fundulet... Si cu tocurile tale cui... Ah, sa-mi pulseze tampla cand mi-oi aseza capul pe perna."

Suna frumos, haios si romantic, a? Cum ar fi sa primesti de Valentine's Day o statueta cu chipul persoanei dragi si pe care s-o asezi aproape de tine, s-o vezi mereu? Ma gandesc ca-i o idee tare faina si un cadou original, totodata.

Daca esti in plop si duci lipsa de idei de cadou pentru ea de Ziua Indragostitilor, indiferent daca alegeti sa o sarbatoriti in stil occidental pe 14 februarie, adica de Valentine's Day sau o serbati in stil traditional romanesc, pe 24 februarie, de Dragobete, poate ca n-ar fi rau sa te gandesti sa ii oferi o statueta in dar. De ce?! Ia uite ce avantaje ar fi:

Blogatu - online pe praz

N-am fost nicicand o telenovelista, departe de mine statul cu burta-n sus la bec si privitul la televizor. Mai mult, nici n-am televizor acasa de vreo... 9 ani si ceva. Nici nu-i simt lipsa aparatului. Credeam ca-s eu mai zuza, insa de curand am vazut ca sunt destui ca mine. Intr-o discutie banala, am aflat chiar ca am vecini cu mult mai multa "vechime" decat mine, aniversand anul acesta 2 decenii fara televizor, dar si succes profesional pe masura. Deci, n-a murit nimeni fara televizor si spalare de creier inutila.

Cand vreau sa vad totusi ceva difuzat de vreo televiziune, folosesc internetul. Am la discretie orice program, doar sa dau play. Prefer documentarele, filmele vechi si cele istorice, materialele din care chiar am ce sa invat, sa imi imbogatesc cultura generala, nu vreau sa-mi otravesc creierul cu imaginea scursurilor siliconate din showbiz-ul autohton. Inca de la lansare, mi-a starnit curiozitatea mult trambitatul film "Suleyman Magnificul - Sub domnia iubirii", difuzat in urma cu ceva vreme la Kanal D. Da' m-a prins microbul bine de tot, ca abia asteptam sa se faca luni, marti, sa-mi ostoiesc setea de turcisme vechi. Mai pierdeam cate un episod si parca ceva imi lipsea. Am inceput sa caut pe internet filmul difuzat in Turcia. Intelegeam eu ce se intampla acolo si nu prea. E crunt sa nu stii ce replica de 1001 de puncte ii servea Hurrem lui Mahidevran de-i pica acesteia din urma in moalele capului tot palatul Topkapi! Si scotocind internetul am gasit un site cu rezumat tare fain scris si cateva imagini sugestive din fiecare episod, numa' bune de citit si rumegat. Maaama, cum savuram acele randuri! Ca pe un deliciu, cu respiratia tinuta! Mi-am salvat in bara de favorite site-ul si ori de cate ori ratam cate un episod, click iute si ma puneam la curent cu noutatile.

Asa am descoperit blogatu.ro, dintr-o nebunie a mea pentru un film. Placandu-mi stilul si utilitatea site-ului, acesta mi-a trezit interes si l-am frunzarit bine, apoi si-a castigat un loc pe lista scurta a blogurilor pe care le urmaresc frecvent, chiar si azi. Iar in minte mi-a ramas imaginea cam asa: Suleyman=Blogatu=informatie utila. Nu conteaza ordinea.

Pentru cine nu a auzit inca de Blogatu (nu mai e demult un simplu blog, e deja un nume de referinta in online) am sa detaliez mai jos caci am facut deja cateva sapaturi. Dupa faimoasele "Who is ZU", "Ziua Izabelei" si "Cine-i Cristi", trebuia sa dezlegam misterul si sa-l descoasem si pe Blogatu. :D

Creiere inghetate la stat (degeaba)

Foto

Spuneam zilele trecute despre incompetenta din institutiile publice. M-as fi bucurat tare mult sa fie acela doar un episod razlet, dar nu e. Asadar:

Inainte sa-mi rezolv niste siuatii ce tin de institutiile statului, sun si eu ca omul sa ma informaz care-i procedura de urmat si ce acte-mi sunt necesare. Nu de alta, dar mi-e lehamite sa fac cale batuta pe la usile functionarilor publici pana-si savureaza ei cafeaua cu coniac, sa stau la cozi interminabile si sa fiu umilita pe banii mei. Duduia de care povesteam in acest articol m-a expediat telefonic si mi-a zis sa vin cu 2 copii dupa anumite documente, restul informatiilor le voi primi la fata locului.

Cum cu birocratii statului (degeaba) nu-i bine sa te pui ca au mintea odihnita, m-am conformat. Mi-am lasat odrasla pe unde am putut, mi-am luat omul drag si actele si am pornit la drum. Constransi de timp, am uitat sa fac de acasa copii dupa acte, asa ca primul lucru pe care l-am facut cand am intrat pe usa institutiei a fost sa intreb portatul unde pot sa fac si eu niste copii xerox.

- Dupa colt, doamna, e o agentie de publicitate, mergeti acolo.

Ies si caut fata Morgana. Agentia era pitita intr-un gang vai mama lui, intr-o cladire darapanata, viitoare pudra de cutremur in scurt timp. Ocupata pana peste cap (caci eram singurii oameni din incapere!), cu greu imi face si mie 3 copii stimabila de la birou si imi cere 2 lei. Apoi se plange colegului de suferinta ca nu face fata caloriferul si ca iar i se pare ca e rece.

- Pai numai cand au intrat dansii s-a racit aici cu 3 grade, cel putin. 

Si si-a indreptat acuzator privirea catre noi. M-am uitat si eu la mutra lui acra. Sigur n-a avut vreo femeie in ultimii ani, prea incordat era. Ca doar n-am intrat cu tirul si i-am lasat usile deschise juma' de ora de sa-i scada lui temperatura in incinta cu 3 grade! Probabil s-o fi gandit ca plateste prea mult sa incalzeasca incaperea si nu-si scoate cheltuiala din cei 2 lei primiti de la mine. Ii recomand sa-si suspende acest serviciu daca tot e pagubos.

Revin la sediul institutiei.

Ce nu stii nu te afecteaza

Sursa foto

Tuturor ni se-ntampla s-avem un nod in gat dupa ce aflam una, alta si sa-nghitim in sec a "mai bine nu aflam niciodata!". De m-apuc sa ma gandesc mai bine, o colectie intreaga de lucruri pe care n-as fi vrut sa le stiu as strange, dar am sa faco selectie cu cele mai frecvente lucruri din viata de zi cu zi, aplicabile multora dintre noi.

Asadar, mai bine nu stiu ca...

• pe scaunul din metrou a stat inaintea mea un aurolac - imi vine sa ma dezinfectez cu juma' de sticla de spirt cand ajung acasa
• nu te-ai spalat pe maini inainte sa prepari mancare din care am sa gust si eu - mi-e sila, zau!
• ai fost in orasul meu, dar n-ai trecut pe la mine - n-am buda-n fundul curtii si nimic moale in prag!
• esti online, imi citesti mesajele, dar nu-mi raspunzi - te vad online cu ochii mei, sterge-ti urmele!
• ai facut vreo magarie la limita legii sau a bunului simt - nu vreau sa fiu complice, vreau sa dorm bine
• esti acasa, dar nu deschizi cand sun la usa - macar stinge lumina inainte sa te uiti pe vizor

Prea multe copii, mai taie din ele, da-le...

Sursa foto

Oricat m-as stradui, nu reusesc sa inteleg criteriul dupa care-s angajati unii oameni in institutiile publice, ca dupa competente... sigur NU!

Azi vorbesc cu o duduie, galagie in birou de parca dadeau navala tatarii si turcii simultan, ea se opreste o clipa si fara sa indeparteze telefonul de la gura urla cat o tin plamanii:

- Baa, ce dracu-i aici? Nu vedeti ca vorbesc la telefon?! 

S-a lasat liniste mormanta, ii auzeam deja degetele pe tastatura.

Continuam discutia, apoi imi spune ca trebuie neaparat sa fac mai multe copii dupa anumite acte.

- Cat de multe copii sa fac? 

- Doua! 

De data asta am tacut eu. Asa de multe?! :))

Ziua Internationala a Imbratisarilor

Sursa foto

In viata, cele mai de pret lucruri sunt gratis: un zambet, un sarut, o imbratisare, o incurajare, un moment in familie sau cu cei dragi. Lista e lunga, doar sa stii sa iei in fiecare zi cate o doza mare de bucurie din orice maruntis.

Azi, 21 ianuarie, e Ziua Internationala a Imbratisarilor. Profita de ocazie si imbratiseaza acele persoane dragi pe care le-ai neglijat in ultima vreme. Partenerul de viata, copiii, parintii, fratii sau surorile, bunicii, prietenii dragi, colegii alaturi de care iti petreci o treime din timp, orice alta persoana speciala tie. Va conta enorm pentru oricine, inclusiv pentru tine. 

Daca nu iti permite timpul si spatiul, nu-i nimic. O poti face chiar si virtual: da-le un telefon, aminteste-ti de acei oameni minunati, sigur se vor bucura sa te auda si sa stie ca nu i-ai uitat.

Si nu doare nimic! Va creste increderea in tine, se va secreta hormonul fericirii si se va inhiba cel al stresului, vei fi mai voios, mai sanatos! 

O imbratisare sincera va rupe bariere emotionale, stinge tensiuni acumulate, elibereaza energie si da nastere unui sentiment de siguranta si confort, imbunatateste metabolismul si intareste sistemul imunitar. Din punct de vedere psihologic, o imbratisare scade depresia, da putere si creste doza de optimism.

Asadar, imbratisare placuta! :)