Ecografie gratuita la Filantropia

Calatoria mea de 9 luni inainte de a-mi cunoaste minunea mica inca nu s-a incheiat. Pe tot parcursul ei de pana acum a trebuit sa imi fac seturi si seturi de analize si investigatii medicale pentru a ma asigura ca puiul meu e bine. Asa am ajuns sa caut informatii despre cum pot sa-mi fac ecografia de 22 de saptamani, cunoscuta si ca ecografia morfologica de trimestrul II la un raport calitate / pret cat mai bun.

Prietenul meu Goagal stie multe, da' nu stiu eu sa-i pun toate intrebarile potrivite ca sa ma ajute. Asa ca imi intind antenele in stanga si-n dreapta pana gasesc ceva convenabil: ecografie 4D + doppler la Clinica Sanador Victoriei, 460 lei, durata 50 minute, bonus CD cu pozele ingerasului din burtica. Aparat performant, investigatie amanuntita, medic bine pregatit si amabil, bebe jucaus si taaare incapatanat. S-a ghemuit intr-un colt, in zona apendicelui si nicicum n-a vrut sa iasa de acolo pe toata perioada consultatiei. Cu mare greutate i-a pozat doctora jumatate de fatuca sa aiba si mami amintire de la 22 de saptamani :).

Programarea am facut-o cu aproximativ

Ectima, boala de piele cu ulceratii

Acum vreo jumatate de an, pe fondul unei anemii, un amarat de streptococ s-a gasit sa-mi atace omu' drag producandu-i o piodermita de mai mare frumusetea pe jumatatea superioara a spatelui, in special pe un omoplat. A debutat "pe furis", brusc. Mai intai ca doua bube rupte dupa un cos. Apoi, la cateva zile, tot omoplatul. Panica, panica, panica! Eu fiind deja insarcinata... o mie de griji m-au cuprins! Fuga la medic. Medicul se uita, pune diagnostic de ectima, da trimitere la dermatologie. Dermatologul confirma ectima si da tratament: antibiotic Augmentin, tinctura Castellani si unguent Baneocin. In capetele noastre... ceata densa. Ce este ectima? E contagioasa? Cat dureaza tratamentul? Cautam pe net, nu gasim mai nimic. Omu' a uitat sa intrebe medicul si abia peste 2 saptamani mergea la control. Incep sa scotocesc din nou internetul, forumuri, pagini, site-uri de profil, intreb in stanga si-n dreapta.

Intr-un final ma lamuresc ce este ectima: este o afectiune caracterizata prin

Analize recomandate in sarcina

Venirea pe lume a unui pui de om este prilej de mare bucurie in sanul familiei si totodata o schimbare importanta in viata parintilor. Pentru ca sarcina sa ajunga cu bine la termen si bebelusul sa se nasca sanatos, viitoarea mamica trebuie sa-si faca o serie de teste, analize si investigatii pe tot parcursul perioadei de graviditate. Ele incep o goana nebuna in cautarea laboratoarelor care efectueaza analize cat mai ieftine, rascolesc internetul, citesc forumuri, reviste, site-uri, se informeaza de la alte mamici, fac totul ca bebelusului sa-i fie bine.

Primul test este testul de sarcina. Se cumpara din farmacii iar pretul este accesibil (8-12 lei). Rezultatul este valabil incepand cu prima zi de intarziere a menstruatiei. Mai devreme nu se recomanda deoarece nivelul hormonilor este sub limita si testul poate iesi negativ chiar daca femeia este insarcinata. Daca acesta este pozitiv, urmeaza un control la medic pentru confirmarea sarcinii. In urma consultatiei, medicul va recomanda un set de analize uzuale de sange si urina (hemoleucograma completa, Rh, grup de sange, HIV, VDRL, sumar de urina si urocultura etc., decontate de CNAS), precum si cateva analize pentru depistarea eventualelor boli care ar putea determina aparitia de malformatii fetale, avort spontan sau chiar decesul fatului in uter. Aceste investigatii se vor face in primul trimestru de sarcina. Cea mai cunoscuta si costisitoare investigatie din primele saptamani este determinarea profilului TORCH.

La pas prin Apuseni, aventuri FARA MASINA

De multa vreme caut destinatii romanesti de poveste. Vara trecuta, batand internetul in lung si in lat in cautarea "acelui loc", am gasit o comoara vie a naturii: Parcul National Apuseni!

Priveliste de vis din Apuseni, pe traseul Arieseni - Ghetarul Scarisoara

Am citit materiale, am descarcat harti, am admirat poze. Totul parea minunat, iar intr-o dimineata de toamna mi-am luat jumatatea si fratiorul si am pornit la pas spre Apuseni. Si spun la pas pentru ca am raspuns provocarii de a ajunge in Apuseni FARA MASINA, doar cu rucsacul in spate, ca niste adevarati temerari.

Voi detalia in articol escapada, poate sunt si altii la fel de nebuni ca si noi, interesati sa ajunga in acele locuri de vis, care pur si simplu aleg sa mearga cu transportul public pentru aventura, adrenalina, un mediu mai curat, mai sanatos. Sau nu au masina personala. E si pacat sa mergi in acele locuri si sa lasi in urma ta un aer imbacsit, poluat, asa cum se intampla pe Valea Prahovei, unde, daca ar putea, ar urca pana pe creste cu masina toti cocalarii, pitipoancele si snobii...

Am plecat dimineata in jur de 6.30 din

Un LUCEAFĂR şi alte 25 de comori nepreţuite ale judeţului Botoşani

În data de 15 ianuarie îl comemorăm pe marele nostru poet naţional MIHAI EMINESCU, născut în 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani. Pe lângă EL, un numar impresionant de personalităţi importante ale poporului român s-au nascut sau au trăit în judeţul Botoşani.

Chipul lui Mihai Eminescu

Voi aminti numele câtorva comori ale neamului, de care trebuie să fim mândri:

1. George Enescu – compozitor, pianist, violonist, dirijor, pedagog,

2. Ştefan Luchian – pictor,

3. Nicolae Iorga – istoric,  critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar şi academician,

4. Prefericitul Teoctist – patriarh al României,

5. Elie Radu - inginer constructor de poduri şi şosele, pedagog şi academician,

6. Grigore Antipa

Parfum de sarbatoare

Chiar daca de mai bine de o luna vedem peste tot luminite si ornamente de Craciun, abia astazi s-a dat oficial startul Sarbatorilor de iarna. Azi, de Mos Nicolae, ziua in care copiii dau fuga la ghetute sa vada daca Mosul bun le-a lasat ceva peste noapte. Hm, anul asta cred ca nu am fost suficient de cuminte.

Din pacate, de la an la an, simtim tot mai putin acel parfum de sarbatoare din copilaria noastra, cu zapada, traditii si obiceiuri de Craciun si de Anul Nou. Cu acel plugusor pe care il invatam /repetam cu vreo doua saptamani mai inainte. Cu repetiile pentru serbarea de Craciun. Cu toate poeziile inchinate iernii pe care le recitam pe nerasuflate la serbare, ca nu cumva sa uitam vreun vers. Cu acel Mos Craciun cu incaltaminte ca a vecinului. Cu portocala-delicatesa, impartita la toti cei din casa, sa guste fiecare. Cu miros de cozonac

Dorul Basarabiei

In primavara, o prietena mi-a recomandat un link de pe Youtube cu o melodie de-a lui Ion Paladi.

N-am  nimic cu acest interpret moldovean insa, dupa ce i-am ascultat la nesfarsit la radio melodia "Cinci chiperi" (fara sa pot trece peste ea si nici nu mi-a placut vreodata), am dezvoltat un soi de repulsie fata de tot ce vine dinspre Ion Paladi. Am fost sceptica si n-am crezut ca o sa-mi placa. De fapt, nici nu stiu daca-mi place melodia in sine. Videoclipul este atat de emotionant incat am plans cu lacrimi de crocodil de fiecare data cand l-am urmarit.

Povestea-i cam asa: doi copii, fetita si baietel, sunt foarte buni prieteni. Timpul trece, prietenia lor se transforma in dragoste profunda din care se zamisleste un prunc. Numai ca soarta-i crunta si

Tati, cate biciclete!

Veneam ieri spre casa, pe bicicleta. N-aveam la mine vesta reflectorizanta, era amurg, asa ca n-am riscat sa-mi iau amenda pe carosabil si mergeam cu bicicleta pe trotuar.

Lume putina, ce-i drept, era la plimbare. Printre cei porniti hai-hui era si un tatic insoti de cei doi copilasi.

Dupa ce i-am depasit aud in urma glasul dulce al fetitei: "Tati, ce de biciclete!" Am zambit si m-am bucurat foarte tare. Sper sa aud cat mai des ca sunt multe biciclete, sper sa vad cat mai multe prin parcuri si pe strazi.

De ceva vreme ies cu bicicleta de cel putin trei - patru ori pe saptamana. Ma bucur cand vad ca maidanezii s-au obisnuit cu biciclistii, nu-i mai latra. Pe stada mea copiii ies seara de seara cu bicicletele, mai mici sau mai mari. In parcuri vad grupuri de "calareti pe biciclete", fie ele personale, fie

Oameni si... mistreti

Astazi totul e SOCANT: prin tabloide, emisiuni, jurnale de stiri si reportaje, reviste de tot soiul. Cu totii auzim zilnic acest cuvant, astfel incat isi cam pierde din esenta. Se-ntampla insa, din cand in cand, ceva care ne socheaza cu adevarat. Te lasa cu gura cascata, privind in gol, intrebandu-te "cum oare e posibil asa ceva?".

Bunaoara, acum vreo cateva zile, in redactie, un domn pe care nu-l mai vazusem se adreseaza unei domnisoare:

"- Esti semn de apa, asa-i?

- Da. Sunt nascuta in zodia Pesti.

- Se vede in privirea ta. Ai ochi dulci, de apa.

- ... (tacere)

- In ce zi te-ai nascut?"

Fata-i raspunde, apoi domnul da curs unei insiruiri de caracteristici personale, probleme de sanatate si emotionale, toate ale fetei. Ea-l asculta si-l

Vreau sa zbor!

As vrea sa am aripi, as vrea sa pot sa zbor, sa ma pierd in vazduh, departe de o lume nebuna, nebuna de tot! Departe de agitatie, telefoane, mailuri, clienti (ne)multumiti, prieteni de ocazie, bani fara valoare, aer irespirabil, (semi)analfabeti, vecini, zgomot, maidanzi si aurolaci, deadline-uri.

Ahh, imi sfredeleste mintea melodia celor de la Bosquito, Puiule de OM.

Sa-mi spuna cineva unde-i copilaria mea lipsita de griji!