Fraieriti de catre cersetori in 10 moduri

Sursa foto

Imagini cu copii goi in plina iarna, chinuiti de frig si foame, cu batrani in bastoane murmurand rugaciuni si implorand amar mila, cu femei insarcinate sau proaspete mamici cu prunci la san cautand bunatatea trecatorilor, cu maicute, preoti si calugari binecuvantand milostenia, cu bolnavi cerand ajutor pentru medicamente, imagini cu cantareti de ocazie la diverse instrumente, cu flamazi cersind 1 leu pentru mancare si cate altele asemenea nu-ti incrunta fruntea? Cu siguranta multe dintre ele te fac sa te cauti la buzunar cand si cand, sa le daruiesti cu draga inima celor care ti-au intins mana macar maruntisul primit rest la paine, gandind ca pentru tine e o suma infima, dar ca lor le-ar folosi.

Cu ani in urma, asemenea imagini imi rupeau si mie sufletul. De ceva vreme insa... m-am impietrit. Chiar daca stiu ca unii chiar sunt in nevoie si un banut de la mine ar insemna poate o zi in plus de trai pentru ei, aleg sa raman de piatra, aparent nepasatoare. Mi-e mila cu siguranta si nu o data am reflectat la situatia multora dintre ei. Sunt convinsa ca nu e o bucurie sa fii cersetor la mana altuia, ca lanturi de intamplari nefericite au condus la asa viata dramatica, ca duc lipsa de multe lucruri banale pentru noi ceilalti, insa adevarurile din spatele multor cersetori m-au facut sa deschid ochii mai bine cui daruiesc si sa-mi strang punga. Nu-i judec in niciun fel pe oamenii strazii, pe cei care au ajuns sa traiasca sub cerul liber, indiferent ca-i vara sau iarna, ca mananca ce apuca, chiar din gunoaiele altora.

Sursa foto

Am sa ma refer in acest articol in special la acei cersetori de profesie, cei care castiga mult mai bine decat multi dintre oamenii de rand din tara noastra si am sa dau cel putin 10 exemple concrete de inselatorie nesimtita care se practica fara inima pe strazile noastre. Ceea ce nu stim noi e ca o parte dintre cei vazuti pe strazi cersind traiesc in lux sau sunt exploatati si "muncesc" pentru retele organizate de cersetorie. Chiar daca sustin ca ar strange bani pentru un anume scop, acesta nu e niciodata indeplinit pentru ca e mult prea profitabil sa faci bani din cersetorie, din mixul de bunatate si naivitate al oamenilor.

1. "Zewa n-aveti?"

Cineva din familie lucreaza la o patiserie din centrul orasului si zi de zi vedea o mica cersetoare, la vreo 16-17 ani, cersind pe langa respectiva patiserie cate ceva de mancare. Intr-una din zile, cand nu prea era clientela, tipa s-a asezat oarecum aproape de vitrina si isi numara bancnotele, nu putine la numar, ci teanc gros de 1, 5 si 10 lei. La un moment dat a venit sa cumpere un pachet de servetele pentru nas. Ia tipa pachetelul, se uita stramb la el si indignata intreaba: "Da' Zewa n-aveti?". Pentru cine nu stie, marca Zewa ofera produse de calitate la pret putin mai ridicat fata de media produselor similare de pe piata. Pai tu, om de rand, nu faci nazuri ca nu-ti poti sufla mucii de fiecare data in Zewa ori ca te zgarie hartia cand mergi la buda, poate nu-ti permiti ceva mai bun dintr-un salariu obisnuit, iar ea, cersetoare pe strazi, are bani sa se lafaie si sa se rasfete cu produse scumpe. De unde-i are? De la tine, din munca si mila ta! Din cele 12-14 ore pe zi pe care le muncesti, din mainile tale batatorite, din sudoarea fruntii tale, din noptile tale de nesomn.

2. Schilozi la Gara de Nord

Cu ani in urma, aveam biroul undeva in zona Garii de Nord, aproape de Ministerul Transporturilor. In fiecare dimineata vedeam cum sunt adusi 1-2 oameni schilozi sau zdrentarosi, vai de mama lor, in fata acelui oficiu postal de pe Dinicu Golescu. Unii erau invalizi, sigur nu aveau cum sa se teleporteze acolo, nici sa vina pe piciorul lor (la singular!). Pe perdioada zilei erau supravegheati discret din parcul de vis-a-vis, sa nu fie jefuiti cumva, "victimele" neavand posibilitatea de a se apara singure. Ti se ridica tot parul de pe tine cand ii vedeai si daca nu voiai sa le arunci o moneda, la un covrig sau o merdenea tot te gandeai sa le dai sarmanilor. Priveam cum sunt lasate alimentele in soare, fara sa fie consumate. Cu siguranta, mare parte ajungeau la pubela, cersetorii preferand banii. Bani care nu intrau in buzunarul lor, ci in cel al "sefilor de organizatie". Ar fi fost minunat sa stranga acei bani pentru ei, sa ii foloseasca pentru medicamente, alimente, poate proteze si operatii. Insa nu, din pacate. Pe spinarea lor si a noastra, a celor milosi, traiau in abundenta si lux cei care stiau sa profite, cersetorii primind te miri ce. Exact ca in filmul Filantropica, cu regretatul Gheorghe Dinica si celebra-i replica "Mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste pomana". Pentru cine nu l-a vazut, las link mai jos. Film mai potrivit si mai rupt din realitate asa cum e asta, cam rar. Luati aminte:

3. Falsii gunoieri

Periodic, in zona in care lucrez de cativa ani, isi fac aparitia cate 2 gunoieri cu cate 6-7 bancnote de 10 lei si de 5 lei in mana. Pretind ca unul dintre colegii lor (si care ne ridica si noua gunoiul) a decedat si sa le oferim un ajutor cat de mic pentru inmormantare. Nu i-am vazut niciodata cu bancnote de 1 leu in mana, ci doar cu unele mai mari, asta pentru a-i influenta pe cei mai creduli sa scoata din buzunar o suma mai mare, similara cu "ce au dat ceilalti vecini". Pentru ca ii cunosteam pe cei care veneau cu masina de gunoi in fiecare saptamana, nu am cazut niciodata in plasa mincinosilor. Chiar de prima oara cand au venit mi s-au parut suspiciosi, mai ales ca nu purtau uniforma verde, specifica. Le-am cerut legitimatiile, nu mi le-au aratat, ca iesisera din tura de noapte, erau liberi. Le-am cerut o copie a certificatului de deces (la caterinca, stiam ca deja e vrajeala ieftina), mi-au zis ca abia in acea dimineata a murit colegul si ca nu au apucat sa ia copie, certificatul nefiind inca eliberat.

Mai nou, am vazut ca au aparut si in zona rezidentiala in care locuiesc, insa numai in preajma sarbatorilor. Pretind ca sunt tot gunoieri dar pentru ca nu primesc prime de sarbatori, vor sa colinde, sa faca si ei un ban pentru copii de sarbatori.

Cand am intrebat adevaratii gunoieri despre aceste situatii deloc rare, mi-au zis sa nu dam nimic acestor sarlatani cersetori, ca nu lucreaza la vreo firma de salubrizare, ci urmaresc sa obtina bani usor, eventual sa puna ochii pe cate un apartament pe care ulterior sa il jefuiasca. Asa ca... mare grija cui deschideti si cui dati bani!

Foto: Vlad Furtuna

4. Cersetoria pe peronul de la metrou

Pentru ca metroul bucurestean e cel mai rapid si sigur mijloc de transport din oras, il folosesc pentru a ajunge la munca zilnic. Asa se face ca vedeam destui cersetori care "scapau" de ochiul vigilent al angajatilor firmei de paza, fata unora devenindu-mi tare cunoscuta. Intr-o seara sunt abordata de o femeie de vreo 50 si ceva de ani care cersea pentru nu stiu ce biserica. Am ignorat-o, dar am tot vazut-o prin Piata Romana. Intr-o seara m-a prins in toane proaste si am intrebat-o cand ma are timp sa mearga la biserica daca tot timpul cerseste la metrou. S-a evaporat instant, de atunci nici ca n-a mai venit la mine ca-mi ceara ceva. Mi-am amintit de ea zilele trecute cand cineva a postat pe Facebook o poza cu o femeie cu aceleasi indeletniciri numarand fara rusine teancul de bani in statie la Eroilor si a fost nemultumita si scarbita ca a primit doar 2 lei, desi ceruse 5 (pentru mancare, zice ea).

5. Cuplul din Suceava, afaceristii de lux

In urma cu cativa ani a fost de notorietate cazul cuplului din Suceava care cersea in Piata Mare din Botosani, in Piatra Neamt si in Iasi, parca. Aveau o medie de castig de 300-400 lei pe zi, iar zilele in care colectau 100 lei de fiecare erau considerate zile proaste. Cand ploua, nu ieseau deloc "la produs" bani. Dormeau la hotel in Suceava, mancau la restaurant zilnic, veneau zilnic cu taxiul "la munca" in alt oras din alt judet (deci nu 2-3 km, ci zeci) si orice alta calatorie era facuta tot cu taxiul, aveau conturi in banca in lei si euro, agenda zilnica cu locurile de cersit, program clar si bine stabilit. O adevarata afacere! Profitabila, evident! Se prefaceau ca sunt invalizi si aduna bani pentru proteza, iar astfel atrageau mila trecatorilor. Detalii aici daca vreti sa aflati amanunte din viata lor de lux, creata pe spinarea fraierilor care cotizau cu toata inima. La un calcul simplu, cu o medie de 300 lei / zi si 20 de zile lucrate / luna, avem un venit de 6000 lei. Ee, cum suna?! Cat e in Romania salariul unui profesor? Dar al unui politist, doctor, pompier?! Minimul pe economie e 1050 lei BRUT! Luau amenda 100 lei si recuperau suma in cateva ore...

6. Cersetorul cu haine de schimb in tufis

In zona Brancoveanu din Bucuresti isi avea "punctul de lucru" un cersetor. Pentru ca nu avea la dispozitie un vestiar, isi lasa hainele intr-un tufis. La final de "program", mergea frumos, se schimba fara nicio jena si o lua de la capat a doua zi. Cand si-a dat seama ca lumea a inceput sa il cunoasca si sa-i scada "incasarile", si-a schimbat locatia, sa mutat la Aviatorilor. L-a tot vazut unul dintre colegii sotului meu de-a lungul anilor, se pare ca nu duce nici acum lipsa de "musterii", vadul e inca bun si balta plina cu peste.

7. Metoda RATB - bani pentru laptele bebelusului

Prin RATB se practica mai nou alt tip de cersetorie. Unul indirect. Si anume: o tipa bine imbracata circula in troleibuz si vorbeste la telefon cu cineva suficient de tare incat sa fie auzita de cei din jur, aproape plange ca nu are de unde sa faca rost de bani pentru a cumpara lapte copilului. Ii pica in plasa in special mamici tinere si bunici, care, din mila pentru ceea ce ar trebui sa fie real, scot din buzunar cat ii lasa inima, doar-doar or ajuta acel copil. Nu mica le e mirarea cand se reintalnesc cu aceeasi "mama" vorbind la telefon, cu acelasi scenariu, acelasi teatru ieftin. Ea nu cere direct, insa la cum se manifesta, stoarce o lacrima in cotul ochiului sensibililor. In ultima vreme circula prin zona Drumul Taberei. Aviz amatorilor!

8. Cheta

Sursa foto

Ce fac drogatii cand nu le ajung banii pentru o sticla de bere, putina iarba, transport pana acasa dupa o vacanta pe coclauri, tigari etc.? Fac... cheta! De la mine 1 leu, de la tine 2 lei, se aduna. Ei nu spun niciodata ca cersesc, ci ca au facut o cheta, s-au descurcat, si-au atins scopul. Cand sunt in grup, se impart pe mai multe zone, pana aduna suma necesara "proiectului" intr-un timp mult mai scurt si mult mai eficient. Daca-s cat de cat spalati si curati, au mai mare priza la public si obtin bani mult mai usor decat cersetorii clasici, jegosi si ponositi. Chiar si eu am fost foarte deschisa si n-am stat sa ma gandesc prea mult cand un tip m-a intrebat daca am cumva o calatorie in plus la metrou. Curat, ingrijit, m-am gandit ca poate vine de la munca, eu aveam abonament, i-am bagat si lui o calatorie la aparat. Cu siguranta n-as mai fi fost atat de darnica daca m-ar fi abordat un zdrentaros putind de la o posta a nespalat. Ca deh!, asa suntem noi, oamenii, judecam dupa haine si infatisare. Nu cred ca era neaparat cersetor, insa reactia mea a fost imediata si pozitiva la nevoile unui alt om.

9. Copilul adormit 

V-ati gandit vreodata de ce dorm mai mereu copiii din bratele cersetoarelor mamici? Daca sunteti parinti sau aveti in preajma copii mici, cu siguranta stiti cat de agitati sunt bebelusii, mai ales in perioada in care au colici. Insa nu e ciudat cat de cuminti stau micutii in bratele mamelor pe strazi? Acestor fiinte nevinovate se pare ca li se da alcool sau chiar droguri ca sa doarma, sa poata face "mama" treaba. Unii sunt rapusi de aceste substante, corpul lor plapand nu rezista, iar "mama" trebuie sa stea cu copilul inert si rece pana seara, la final de "program de lucru". Asta se practica in general in retelele de cersetorie, unde se zvoneste ca ar fi folositi copii provenind din traficul de persoane, de carne vie. Bine, nu ca s-ar pune mare pret pe acei copii nici daca ar fi copiii naturali ai celei care "presteaza". O mama responsabila nu si-ar tine copilul in acele conditii inumane pentru nimic in lume. Chiar acum vreo cateva zile unul dintre vecini povestea cum a apostrofat o mama de etnie roma care isi batea copilul, sperand sa nu-l omoare in bataie si a fost izbit de replica acesteia "Da-l dracu', fac altu'!" Cam la acest nivel se situeaza unele mame...

10. Copilul din carpe, gravida cu perna, sutana

Sursa foto

Nu de putine ori autoritatile au descoperit ca cei care ar fi trebuit sa fie bebelusi in bratele cersetoarelor sunt de fapt niste papusi sau marionete create din carpe imbracate sau infasate bine. De cate ori v-ati uitat la chipul copilului din brate cand ati scos banul sa-l donati? Ia uitati-va de acum incolo si uneori o sa aveti surprize. La fel se intampla de multe ori si cu gravidele cersetoare. Unele isi pun perne / haine in loc de burta. Mai sunt cei care imbraca haine monahale si aduna bani pentru biserici sau manastiri, insa locuiesc in adevarate palate, nici urma de lacase de cult in viata lor.

E un subiect delicat si amplu, as avea asa de multe exemple concrete, insa ma voi opri la cele de mai sus. A se intelege clar: NU judec pe nimeni, insa atrag atentia asupra modurilor in care suntem pacaliti de cersetori, iar in spatele a ceea ce noi vedem in drumul nostru, in cele cateva secunde cand suntem in fata unei astfel de piese de teatru de strada, se afla un adevar dur, crud, lux, mafie, trafic de persoane, opulenta, minciuna, manipulare, santaj, durere, neputinta. Si bani. Multi bani, toti facuti usor, pe carca noastra, pe naivitatea noastra.

Stiu cat de grea este viata atunci cand esti invalid, fara mari oportunitati de a face un ban pentru traiul de zi cu zi si esti la mana altuia. Insa oamenii care au cu adevarat nevoie nu prea cer ajutor nimanui, incearca asa cum pot sa gaseasca solutii sa supravietuiasca. Bunicul meu din partea mamei a fost invalid peste 20 de ani. Alaturi de el am crescut si am admirat mandria sa de om si modul demn de a trai. Fusese veteran de razboi si dupa o anumita perioada i-au fost amputate picioarele de deasupra de genunchi. Insa acel om n-a intins o data mana la cineva. A invatat sa faca mici lucruri pe langa casa din caruciorul sau sau de pe pat. Imi aduc bine aminte cum impletea cosuri de nuiele pentru cei din sat, contracost. Era printre putinii care se pricepeau la acest mestesug. Clientii veneau cu materia prima (nuiele din salcie sau rachita), el impletea cosurile. Si bunica a muncit din rasputeri pentru a-l intretine, l-a iubit neconditionat in ciuda handicapului sau locomotor si nu l-a abandonat vreodata, oricat de dificil i-a fost. E un model ca se poate trai chiar si cu astfel de probleme grave, fara a cersi. Greu, extrem de greu, dar se poate.

Privesc uneori neputinta de pe chipurile acelor oameni ai strazii care nu indraznesc sa ceara. Manjiti din cap pana in picioare de noroi si tina, mirosind a hoit si nespalat cu anii, cu bocceluta dupa ei si scormonind prin tomberoane dupa un colt de paine uscata. Acei oameni, copii, tineri sau batrani, care au fost batuti de soarta sa isi duca traiul pe unde apuca. De ei mi-e mila tare. Incerc sa inteleg povestile nespuse din spatele dramei lor, sa imi inchipui cum au ajuns in asa hal. Unii au fost abandonati de parinti la varste fragede, au plecat de acasa din familii dezorganizate, au cazut prada unor inselaciuni ori in vreo patima omeneasca. Mi-e mila cand ma gandesc cum dorm pe cartoane in miezul iernii, cum sunt blamati de societate, desi sunt victime in proportie covarsitoare. As fi ipocrita sa spun ca fac ceva pentru ei. Din pacate, fac parte si eu din aceeasi societate si stramb din nas cand ii intalnesc pe strada. Ei sunt cei carora ar trebui sa le intindem o mana de ajutor, care chiar au nevoie de noi, de maruntisul nostru. Dar ei nu-l cer. Se feresc de restul lumii. Ei nu au parte niciodata de afectiune, de o imbratisare calda, de dragoste, de un sarut, poate. Si-s oameni ca si noi. Cu siguranta tanjesc dupa o vorba buna, o masa calda, o baie fierbinte, un asternut uscat, o haina intreaga, un papuc calduros. Unii poate au o adevarat carte de istorie in propria viata si sansa de a fi redati societatii, la fel ca talentatul Donald Gould, un om al strazii care si-a schimbat cursul vietii cu o melodie la pian:

Iata transformarea sa:

O alta poveste de viata este a Lilianei Petrisor, detinatoarea a 42 de medalii, majoritatea de aur, campioada nationala absoluta vreme de peste 10 ani la concursurile de biliard si campioana balcanica in 2012. Din pacate si ea a ajuns sa traiasca pe strazi, din mila oamenilor dupa mai multe lovituri crunte ale vietii. La fel, nici ea nu intinde mana sa ceara, desi are cu singuranta multe, multe nevoi. Franturi din povestea ei aici si in clipul de mai jos:

Facand acum o paralela intre cersetorii de meserie si oameni ai strazii, cui ai intinde mana ta, cui ai darui cu toata inima putin din putinul tau?

Nu incuraja cersetoria, nu mai fi mana larga si da acestor impostori banii pentru care TU ai trudit, bunule samaritean. Ei traiesc cu mult mai bine decat tine! Daca vrei sa fii de un real folos, incearca sa afli povestile din spatele chipurilor aspre de durere si singuratate de pe strazi. Acolo-s nevoi reale! Oameni-victime ale sistemului, ale delasarii noastre, poate. Nu stii nicicand cum iti va fi si tie soarta...

Sursa foto