Răsărit de soare peste blocurile Apollo (C) Mary Bilibou |
Și-acoperă blajin cu mantia-i de foc
Toți somnoroșii care stau acolo
Ghemuiți la sânul unde află joc.
Și unde dragostea nu seacă orice-ar fi,
Unde durerea trece doar cu un pupic,
Iar mami o să-i vadă veșnic drept copii
Și n-ar schimba trecutul cu nimic.
Oh, Soare, mai stai, nu te grăbi
Să pleci odată cu copilăria,
Chiar dacă ziua-ntreagă-i vei privi
Tot zorii le vor străjui călătoria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Hei, nu plecati inainte de a-mi spune doua vorbe! Pentru mine conteaza parerea voastra! :)