vineri, 23 septembrie 2016

Nu-i totul pierdut, tinerii încă merg la teatru

Plouă mărunt, tomnatic. Vântul îmi aleargă haotic prin plete. Morocănoasă şi grăbită, îmi fac loc printre bălţile oraşului, în căutarea unui loc cu mai puţină apă tulbure. Abia ridic privirea când şi când, să nu mă ciocnesc de vreun trecător pitit sub o umbrelă sobră. Nu mai aud claxoanele isterice, nici zgomotul străzii. Aud în schimb o voce plăpândă care mă opreşte preţ de o clipă. Nu înţeleg murmurul. Mi-e rece şi abia aştept să ajung acasă la pitica mea dragă. Totuşi... 


- Mă scuzaţi, ştiţi unde e Teatrul Metropolis? mă reţine din nou vocea necunoscută, insisent şi clar. 


Ştiu cu siguranţă unde e, însă pe moment am uitat complet, nu reuşesc să-mi amintesc neam. Grămezi de informaţii s-au cuibărit în mintea mea, s-au amestecat şi nu izbutesc să le sortez. Mă uit în jur, poate mă pot orienta. Sunt la Piața Universității. În spatele meu e Teatrul Naţional. Cinci metri mai la stânga e Teatrul Foarte Mic. Bulandra e la câteva minute de mers pe jos de aici, pe străduţele întortocheate. Odeon e pe cealaltă parte a bulevardului, spre Victoriei. Teatrul de Comedie e în centrul vechi al oraşului, la vreo cinci minute depărtare. Pentru Nottara fac dreapta şi ţin bulevardul. Dacă merg înspre Cişmigiu, dau de Teatrul Elisabeta. Dar Metropolis?! Ah, tot nu-mi amintesc. 


Mai fac o încercare, poate totuşi mă pot lega de ceva. Întreb dacă ştie vreo stradă, vreun număr, ceva, orice. Nimic. Ştia doar că vrea să ajungă la acel teatru. Îmi cer scuze şi dau să plec. Nişte ochi mari cafenii mă ţintuiesc deznădăjduiţi. Nu pot să plec. Simt tristeţea trecătorului ca pe o piatră greoaie în spinarea mea. Cine ştie câte persoane o fi întrebat până să ajungă la mine?! Îngândurată, măsor cu privirea omul din faţa mea. E un tânăr de statură medie, îngrijit, îmbrăcat cu haină de stofă groasă, neagră, cu un rucsac în spate. Deşi plouă, n-are umbrelă şi ţine o mână în buzunarul hainei. Nu-i dau mai mult de 15-16 ani. Are un aer de licean silitor, cuminte. 

Instinctiv, mecanic, scot telefonul, caut pe o hartă unde se află Teatrul Metropolis şi cum se ajunge până acolo. Brusc s-a luminat chipul băiatului, a prins curaj, s-a uitat pe hartă şi-mi spune voios: 


- Aa, ţin bulevardul până la intersecţia cu Dacia şi de-acolo fac stânga pe Eminescu. Perfect! 




cum ajung la teatru harta


Îi atrag atenţia că are extrem de mult de mers pe jos, mai bine să ia un mijloc de transport RATB. Refuză politicos şi stăruie că se descurcă aşa. Sigur se descurcă! Face stânga împrejur şi se pierde în mulţimea de umbrele deschise, nu înainte de a-mi mulţumi respectuos cu un zâmbet uriaş. 

Rămân în ploaie călăuzindu-l cu privirea, uluită. Câtă hotărâre pe el! Să vrea să ajungă cu orice preţ la... TEATRU. În vreme ce tinerii de vârsta lui pleacă în căutare de Pokemoni pe coclauri, se sparg în figuri prin mall-uri, cafenele, mașini scumpe, el vrea să ajungă la teatru. Deşi ar trebui să fie ceva banal, cursul haotic a zilelor noastre face ca acestă simplă întâmplare să pară ieşită din tipare. Mă bucur nespus când văd copii și adolescenți mergând la teatru. Prea rar se petrece asta. Ferice de părinţii care l-au crescut frumos pe acest tânăr! 

Dramul de speranţă că încă nu-i totul pierdut răsare în mine mai abitir ca oricând. Iată că mai există tinere mlădițe care vor să afle tainele artelor, vor să desluşească misterele culturii, vor să-şi umple mintea cu lucruri valoroase, cu frumos. Mi-a înseninat ziua şi chipul. Poate dacă m-ar fi întrebat de vreun magazin ori bodegă, nu m-aş fi oprit să-l îndrum cu atâta deschidere. 

Copii, mergeţi la teatru, citiţi orice carte va pică în mână, ascultaţi o muzică bună, desenaţi orice vă trece prin cap, jucaţi jocuri de societate, faceţi mişcare în aer liber! Habar n-aveţi cât de mult contează asta pentru modelarea voastră ca adult!

***

Pentru cine-i interesat, las aici un calendar întocmit de Agenda Culturală a Copiilor, cu evenimente culturale și educative pentru copii în București și în țară. De asemenea, pe blogul Agenda Copiilor, puteți găsi programul teatrelor pentru copii și tineret din București. Distracție plăcută! 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu