Nunta in luna lui prier

O lalea deschisa ca un pocal auriu cu un diamant pe fundul sau. Un fluture zburdalnic. Miros de liliac si ploaie curata. O banca umbrita de un sarut prelung. O soapta pierduta in zulufii vanturati de briza primavarateca:

- DA! A ta pentru pentru o viata-ntreaga!

Acel inel ascuns, ghemuit in floarea gingasa de lalea cunoscuta ca simbol al iubirii eterne, dragostei pure, al pasiunii inflacarate si romantismului, avea sa lege doua suflete pe vecie, stralucind pe inelarul fetei.

EA a raspuns cu toata faptura intrebarii pline de emotie a tanarului ce-o cucerise in urma cu tei ani, pe cand se aflau la un training gazduit de Clubul Skyline. EL speaker, EA invatacel. Fiorul ce i-a cuprins deopotriva cand privirile li s-au intretaiat a fost suficient pentru ca urmatoarea pauza sa si-o petreaca privind Bucurestiul de sus, schimband vorbe impleticite de emotie si numere de telefon. Au urmat intalniri de taina, buchete de lalele si rasete de cristal.

Au stiut mereu ca-s

suflete pereche si iata-i facand pregatiri de nunta, sa puna pecetea pe dragostea lor, sa celebreze momentul alaturi de cei mai dragi oameni ai lor. Prima si printre cele mai grele alegeri a fost gasirea unui restaurant. Nunta in Bucuresti e o adevarata provocare pentru viitorii miri la acest capitol. N-au stat foarte mult pe ganduri, amandoi si-au dorit sa aiba o nunta de neuitat acolo unde s-au cunoscut, in aceeasi luna, aprilie. Au avut norocul si au gasit disponibila a doua sambata dupa Pasti la restaurantul Good Old Times de la mezninul hotelului Golden Tulip Times.

Pana la data nuntii ar mai fi fost cam jumatate de an. Si-au spus ca e destula vreme insa cand au trecut efectiv la fapte..., timpul s-a cam comprimat. Cateva zile bune le-a luat sa faca lista invitatilor, sa nu uite pe cineva important ca ar fi mare baiul. Mirele fiind din Brasov, o parte din invitati trebuiau sa fie cazati in Bucuresti si anuntati din timp pentru a putea participa la eveniment. Au rezervat cateva camere la hotel si au rezolvat problema spinoasa.

Gasitul rochiei de mireasa perfecte - alta provocare. Saptamani in sir de vizite prin magazine, case de moda, probe peste probe, sfaturi de pe la prietene trecute prin experienta nuntii, zeci de cataloage rasfoite, materiale pipaite. Rezolvata si problema rochiei dupa 3 luni. Rochia cu umerii goi i-a venit ca turnata pe trupul zvelt. Nici temperatura de primavara devreme n-a descurajat-o, in restaurant fiind aer conditionat permanent. Lui ginerica i-a luat numai cateva zile sa isi gaseasca costumul, un frac negru, elegant. Mai mult i-a luat sa-si gaseasca pantofi comozi.

Alte zile umplute cu alegerea meniului, florilor, decorurilor, bisericii. In locul clasicei limuzine cu care mirii urmau sa ajunga la biserica au ales o caleasca eleganta trasa de doi bidivii tantosi. Batai de cap si cu fotograful si cameramanul. Nu poti lua pe oricine sa iti imortalizeze asa eveniment. A fost nevoie de oameni priceputi si cu talent pentru a le trasa asa sarcina. La fel si cu muzica. Se stie ca petrecerea buna incepe de la muzica.

In ceea ce priveste restaurantul, n-au avut deloc emotii. Cadrul rafinat avut la dispozitie, atmosfera primitoare a restaurantului i-a facut din start sa isi abandoneze ideile in mainile specialistilor Good Old TImes. Preparate de exceptie servite cu atentie, conditii de 4 stele, serviciile complete au fost pe placul lor si al invitatilor cu pretentii, asa cum e firesc sa fie pentru o locatie de lux din zona centrala a Bucurestiului.

O noapte de neuitat petrecut-au impreuna cu vreo suta de oameni dragi, sub emblema distinsa a  Golden Tulip. Acum sunt in luna de miere. Unde? In Olanda, tara lalelelor. Sa le fie viata lina ca petalele fine de lalea!

*Articol scris pentru SuperBlog 2015, proba 13, Scenariu de nunta, la Golden Tulip Times